Cum să ne alegem calculatorul potrivit ?
A devenit o modă în ultima vreme, să îți cumperi laptop și mai tot omul își cumpără un calculator, profitând de diversele oferte intitulate „cea mai bună ofertă„, sau „cumperi acum și plătești la anul”, și „cele mai tari sisteme”. Până aici, toate bune și frumoase.
Problema e că, în momentul în care cineva își cumpără un calculator de acest gen, doar ca să își satisfacă un moft, să profite de cutare și cutare ofertă, să își cumpere și el/ea că doar are și vecinul, nu e sigur, că o să cumpere tocmai de ceea ce are nevoie, și atunci, odată începută derularea unui dosar de credit, odată începută plata rațelor, e cam prea târziu să se plângă, că după doar o lună de utilizare, își dă seama, că de fapt sistemul „beton” care l-a achiziționat și pentru care s-a înhămat la credite, pentru 3 sau 4 sau 5 ani, e mai mult fleaşcă decât beton, și nu poate folosi calculatorul respectiv la ceea ce i-ar trebui.
Și-atunci, e mai bine să analizezi, atât costurile, cât și performanțele sistemului pe care urmează să îl cumperi, înainte de a pune semnătura pe contractul de credit.
Să vedem câteva lucruri care trebuiesc analizate la cumpărarea unui calculator, fără pretenția de a enumera o listă completă, spun doar, că analizând, ținând cont și de următoarele puncte, sunt mai puține șanse, să vă cumpărați un calculator, care să nu satisfacă cerințele sau ulterior, să vă pară rău pentru el:
-putere nominală a sursei de alimentare
-mărimea carcasei și spațiul disponibil răcirii componentelor interne
-distanța dintre componente în interiorul carcasei
-numărul de unități optice care se pot lega în direct pe placa de bază
-standardul subînțeles de transfer al plăcii de bază
-tipul de memorie folosită și capacitatea maximă a RAM-ului
-tipul plăcii video, viteza, și memoria plăcii video
-viteza de rotație și nivelul de zgomot al harrdiskului
-numărul porturilor de I/O (usb, com, lpt, firewire. etc.), și bineînțeles, să nu uităm de aspectul ergonomic
-cât spațiu am la dispoziție pentru calculatorul respectiv în cameră, cât spațiu îmi va ocupa, de câte prize de alimentare am nevoie, care e distanța maximă stabilită de lungimea cablurilor încorporate, dintre elementele calculatorului (tastatură, mouse, cablurile de alimentare, boxe, monitor, imprimantă, etc.)
Să analizăm sumar fiecare din acestea, să vedem, de ce sunt importante.
În primul rând, sursa de alimentare.
Foarte puțină lume bagă de seama, că în momentul în care au fost create, produse compomentele interne din care se asamblează un calculator, inginerii, proiectanții, toți au avut în vedere un anumit consum de curent electric pentru fiecare componentă, și o putere consumată, măsurată în Wați, consum care pentru unele componente este de miliwaţi, pentru altele, zeci de wați, și prin urmare, în momentul în care toate componentele sunt asamblate în afară de sursa de alimentare, tocmai acea sursă de alimentare va fi următoarea, respectiv ultima componentă, care va fi decisivă pentru funcționarea în parametri optimi a tuturor celorlalte componente !
Adică, un calculator de „gaming”, special pentru jocuri, la care necesitatea de răcire constantă a procesorului, a întregului ansamblu, respectiv, inclusiv a sursei de alimentare, este de 3-4 ori mai mare decât a unui sistem de contabilitate și gestiune, nu poate funcționa cu o sursă de alimentare de 250… 280 Wați, și indiferent de ce „afacere” crede că va face cel care cumpără un asemenea sistem, marea majoritate a jocurilor moderne, îi vor funcționa doar câteva minute, după care sistemul se va opri și restarta singur, indiferent că vorbim de sisteme de operare de la Microsoft, (că e XP, 7, 8 sau 10… n-are importanţă) sau o versiune de linux pretabilă la jocurile „serioase”, portate pe linux sau Wine și OpenGL, steam engine, şi altele necesare.
Adică, sursă de alimentare nu va face față cererii de alimentare cu curent, și se va autorestarta. Apoi, un calculator de „conta” sau „office”, pe care se lucrează în mare parte redactare de documente, (excepție sistemele office folosite pentru tehnoredactare cu programe gen Quark Express sau Corel WordPerfect, PageMaker, CorelDraw, diverse suite de publishing offline, care sunt mai mîncătoare de resurse chiar decât jocurile ), nu consumă și nu au nevoie de o sursă de alimentare puternică.
Deci aici, la sursa de alimentare, e clar: trebuie să punem întrebarea: la ce vom folosi calculatorul în 99% din timpul său util de lucru ? Și să alegem o sursă de alimentare destul de puternică, să le ducă pe toate.
Nu trebuie să facem calcule grele, este suficient să amintim personalului magazinului de IT de la care facem cumpărarea, că vrem o sursă mai puternică, și vor ști ce să vă ofere.
Mărimea carcasei: bigger is NOT always better, adică, nu tot ce e mai mare, e obligatoriu și mai bun, chiar dacă în ultimii ani a devenit o modă să își cumpere tot omul frigidere mai mari, televizoare mai mari, mașini tot mai mari, egalând poate din frustrarea lor proprie și gândindu-se probabil, că o să valoreze în ochii altora mai mult, datorită lucrurilor mari pe care le dețin. Nu faceți aceeași greșeală cu calculatorul !
Un sistem a cărei carcasă nu este conformă cu destinația să, este un sistem pe care nu merită să îl cumpărați ! Ori nu va funcţiona în parametri optimi, ori aruncaţi cu banii pe fereastră, ori ambele.
Intrați la orice magazin de IT, și vedeți, că, carcasele NU sunt de aceleași mărimi toate, dispunerea spațiului lor intern diferă de la una la alta, și dispunerea găurilor de răcire este diferită de la o carcasă la alta. S-ar putea să vă fie suficientă cea mai mică carcasă posibilă, cu puțin spațiu pentru răcire, și loc pentru doar câteva componente, dacă vă trebuie calculatorul doar pentru redactare texte și navigare simplă pe internet !
Și băgați de seama, că producătorii de carcase nu sunt proști, cunoscând aceste lucruri, s-ar putea că între două carcase, să faceți o economie de 10% din valoarea totală a calculatorului. Dacă faceți o achizite cash, poate nu e mare lucru, dar când plătiți vreme de 3-4 ani, e bine să luați și acei 10% în calcul.
Specificați vânzătorului că nu veți dori cu timpul să îmbunătățiți sistemul respectiv, adăugându-i alte componente, și o carcasă mai simplistă, poate vă este suficientă.
Distanța dintre componente: legat de treaba cu răcirea. Pentru un sistem gaming, nu e bine să fie componentele aproape, pentru că nu există loc suficient pentru răcire, și se încălzesc componentele. Iar componentele electronice supraîncălzite, pierd din capacitatea lor, adică, de exemplu un procesor încălzit cu doar 5 grade Celsius peste limita normală, poate pierde precizie de 10% (da, nu e glumă, în anii’ 80-90 au fost săli de jocuri electronice care au pierdut bani grei datorită supraîncălzirii componentelor microelectronice de pe plăci, pentru că nu se prea foloseau încă coolere/ventilatoare ! ), și automat i se va scădea viteză de procesare, că să îi scadă temperatura, să poată reveni la precizie maximă .
Numărul de unități optice care se pot lega direct pe placă de bază:
Să ne gândim dacă vom dori să folosim calculatorul respectiv la multiplicare sau nu [ nu vorbim aici de aspectul legal al copierii/multiplicării, bineînțeles, presupunem că este vorba de copiere legală, de exemplu, avem o afacere cu filmările la nunți, și va trebui să multiplicăm zeci de DVD-uri, CD-uri ]
Dacă avem nevoie de capacitate de multiplicare, vom solicita din start ca ori placa de bază să fie dotată cu porturi SCSI (zis „Scasi”), ori să fie montată pe placa de bază un adaptor scasi, pentru simplul fapt, că pe când, pe porturile normale IDE sau SATA ale plăcii de bază standard, pot monta pe lângă un harddisk maxim 3 unități optice, iar viteza lor de transfer va fi una nesemnificativă, dacă ne ocupăm de copiere și multiplicare, pe un cablu scasi pot monta 8 unități, fie ele harddiskuri sau unități optice, fără că oricare dintre ele să influențeze rata de transfer, viteză de operare a celorlalte !
Iar dacă vrem să facem un data center, adică, ne vom ocupa să zicem, de stocarea de date (de ex. contabilitate, expertiză contabilă făcută la sute de clienți ) atunci vom dori în primul rând la unități optice poate doar una, dar harddisk ultrarapid, și atunci, vom folosi harduri SATA. Și ajungem astfel și la tipul subînțeles de transfer al plăcii de bază.
Plăcile cu doar porturi IDE, sunt pentru utilizatorii casnici, fără cerințe speciale.
Dacă folosim calculatorul doar la a comunica cu nepotul plecat în Spania la muncă, prin Skype, Yahoo Messenger, Meebo și altele, e suficient să avem o placă de baza cu porturi IDE. Acolo însă, unde se cere rapiditate în operare, și între operațiunile ce se vor execută cu calculatorul respectiv, pauza de timp este mică, de doar câteva secunde, vom dori să avem o placă de baza cu SATA și implicit, și harddiskuri sata. Atenţie însă !
E bine de ştiut că deşi mai toate magazinele de calculatoare second-hand livrează calculatoare cu harduri IDE, acest tip de cablaj şi acest tip de harddisk NU SE MAI FABRICĂ. Deci SATA ar trebui să fie opţiunea din start !
Tipul de memorie folosită și capacitatea maximă RAM: dacă folosiți calculatorul la CAD, arhitectură asistată de calculator, la un moment dat, aproape nu există limita la câtă memorie poate „mânca” o aplicație software performanță. Sau dacă editaţi clipuri video, tutoriale video, şi executaţi alte operaţiuni grafice intensiv, la fel, programele de editare grafică de obicei necesită memorie multă.
Și atunci, dacă pentru început ne putem mulțumi cu un sistem care lucrează perfect cu doar 4096 MB RAM (4 giga, cum se zice în limbaj comun), să ne gândim, să nu fie vorba de module vechi (sub 1066 Mhz frecventa), ci memorii moderne, DDR3/4/5 care se mai pot schimba, pentru ca pc-ul nostru să ajungă la capacitatea de memorie electronică solicitată de aplicația software respectivă.
Apoi, modulele de memorie modernă, acceptă să funcționeze la diverse frecvente, adică, rata de transfer dintre placă de baza, memorii, și restul ansamblului de calcul, poate diferi la aceleași module de memorie, în funcție de FSB (viteză de transfer, practic, a magistralei procesorului) a plăcii de baza și a procesorului, lângă care se montează, toate componentele fiind uşor automodulante, în funcţie de necesităţile curente la fiecare moment.
Și atunci, chiar dacă costă puțintel mai mult, merită să cumpărăm module de memorie care se potrivesc EXACT, și NU „merge și cu”, placă noastră de baza.
Tipul plăcii video (procesorului grafic, practic), și viteza sa de lucru, respectiv, memoria plăcii video.
Pentru sistemele de gaming, dedicate jocurilor, și pentru sistemele care vor fi folosite în aplicații de arhitectură asistată de calculator, sistemele folosite în tehnoredactare și editură audio-video, este absolut imperativ ca procesorul grafic să NU fie încorporat pe placa de bază. Termenul folosit este placă „on-board”, sau „externă”, „dedicată”.
Orice producător de placă de bază care include pe placa sa și un procesor grafic, se adresează cu produsul său segmentului casnic şi hobby, adică, sistemul de calcul în care procesorul grafic este doar cel inclus pe placa de bază, este un sistem destinat utilizării din când-în-când, și la operațiuni simple.
Navigare ocazională pe internet, chat cu prietenii pe mesagerie instantanee, Skype, etc.
Pentru toate celelalte domeniile, este nevoie de o placă video dedicată, și în funcție de tipul aplicației, vom avea nevoie de memorie mai multă, de viteză mai mare, sau de amîndouă.
Este recomandat, ca în cazul în care nu vom folosi calculatorul doar la operațiuni simple, să îl cumpărăm direct cu o placă video puternică. Mărci recunoscute pe plan internațional că ATI, sau NVIDIA, oferă doritorilor mai mult decât doar sortimentație bogată în domeniu, și în mod sigur, personalul care vă va monta calculatorul, vă va putea și asista cu alegerea unei plăci video potrivite.
Viteza de rotație și nivelul de zgomot al harddiskului:
dacă vrem să folosim calculatorul respectiv la operațiuni simple, este iarăși, suficient, să avem un HDD cu 5400 rotațîi pe minut, respectiv, nu ne deranjează, dacă în timp ce navigăm pe net sau ascultăm muzică, în căști, sau în boxe, harddiskul să scoată un șuierat, zgomot specific harddiskurilor marca QUANTUM și MAXTOR.
Dacă vom folosi însă sistemul la editură audio-video, la programare, sau la arhitectură, la tehnoredactare, este imperativ, ca tot sistemul să scoată cât mai puțîn zgomot.
Numai un șef ignorant poate crede, că un programator, un arhitect, un tehnoredactor, în principiu, o persoană care folosește mult mai mult creierul în munca să, decât restul corpului, este un om care poate lucra în condiții generale ca și toți ceilalți angajaţi.
Marile companii internaționale au ajuns în baza unor cercetări făcute pe diverse grupuri de angajați, la concluzia că, anumite grupuri, anumite tipuri de muncă, au nevoie de anumite condiții de ambianță, adică, redactorul de ziar și creatorul de modă lucrează mai bine și este influențat pozitiv de muzică, dar un arhitect sau un programator poate strica într-o secundă muncă de câteva zile, din cauza muzicii, și are nevoie de liniște absolută pentru rezultate excelente !
Unul din motivele pentru care marele companii au început de prin 2010 să accepte remote work (munca de acasă) este tocmai asta, anumite categorii de personal, ca arhitecţii, programatorii, statisticienii, au nevoie de un mediu silenţios, şi pe cât se poate de familiar pentru a putea da randament maxim.
Atenție deci, dacă sunteți un șef care îi cumpără calculator angajatului, aveți în vedere și nivelul de zgomot pe care sistemul îl va produce, și câte ore se va petrece lucrând lângă sistemul respectiv. Una e să asculți 3 minute cum îți sâsâie calculatorul în ureche, și alta e să îți bâzâie toată ziua capul.
cumpărarea unui calculator,Mărcile cu harddiskuri mai silențioase sunt în mod general Seagate, Fujitsu, și IBM, cele mai silențioase fiind Fujitsu. (în experiență mea, cel puțin… ). Dacă se vrea linişte şi mai mare, se poate opta pentru SSD-uri.
Numărul porturilor de ieșire/intrare. Câte periferice pe usb folosim ?
Imprimantă, cameră foto digitală, scanner, plotter, pentru un tehnoredactor sau arhitect. Doar o imprimantă. pe usb sau wifi pentru un user casnic ?
Doar o casă de marcat, pe port COM, și dacă nu are port COM sistemul, nu-l voi putea folosi cu casă de marcat ? (casele de marcat care au legătură la calculator, sunt sensibile la micile fluctuații de permanentă, care apar între calculator și casă atunci când casa nu este legată direct pe portul COM al calculatorului, ci doar pe un adaptor USB/COM sau LPT/COM și au tendința de a pierde date sau refuză din când-în-când comunicarea)
Atenție deci, să conțină toate porturile de care am nevoie, sau să se poată adapta cu adaptoare gen usb2com, com2usb şi altele.
Trebuie explicat personalului IT, la vânzător, că se vor lega cutare și cutare periferice pe calculatorul respectiv, să vi-l asambleze cu toate porturile necesare.
Iar aspectul ergonomic, e clar:
Unde îl punem ? Cât e de înaltă masa ? La ce nivel va fi monitorul față de ochi ? Mai bine un TFT mic sau unul mai mare ? Îl folosesc la restaurant, trebuie să pot roti TFT-ul în 90 de grade ?
Am nevoie de flexibilitate (TFT), să pot învârti monitorul ăla jur-împrejur ușor, sau va trebui să îl pot vedea și de la 5 metri (urmăresc pe monitor ce înregistrez pe camera de luat vederi, live==>dimensiune mai mare)
Având în vedere toate aceste aspecte, la cumpărarea unui calculator, veți face, în mod sigur, o alegere mai potrivită.
Lista nu este desigur, exhaustivă, şi aştept cu interes comentariile cititorilor legat de orice alte aspecte.
*notă: acest articol a fost iniţial scris în 2008 şi adaptat uşor cerinţelor anului curent (2019)*
Despre comentarii Disclaimer