Termeni şi condiţii de afiliere care împiedică succesul

Starea de fapt: Termeni şi condiţii care pun beţe în roate afilierii.

În ambele reţele de afiliere, 2performant şi Profitshare, există nişte termeni generali în termenii şi condiţiile de participare la afiliere (numit de obicei prescurtat TOS, din termenul englezesc Terms Of Service), care în loc să sporească posibilităţile afiliaţilor de a vinde, practic pun piedici acestora, fiind şi în detrimentul advertiserilor care le aplică şi nu în ultimul rând, reţelelor.

Copiată probabil ca mentalitate, din sistemele de afiliere din Occident, care au o mult mai lungă tradiţie, şi care se adresează unui public presupus mai versat într-ale internetului şi shoppingului online, scopul acestor termeni restrictivi este în mentalitatea reţelelor de afiliere şi a advertiserilor care le aplică, ANTIFRAUDA.

Care sunt aceşti termeni ? Fără pretenţia de a fi repetat cuvânt cu cuvânt fraza exactă, faptul că AFILIATUL NU ARE VOIE SĂ ÎNREGISTREZE COMENZI PE SITUL ADVERTISERULUI ÎN NUMELE SĂU PROPRIU SAU ÎN NUMELE UNEI TERŢE PERSOANE, CU SCOPUL DE A ÎNREGISTRA COMISION, FOLOSIND LINKURILE DE AFILIERE.

Deci eu ca afiliat, NU AM VOIE SĂ FAC COMENZI PE SITUL ADVERTISERULUI a cărei ofertă o publicizez pe canalele mele de promovare, pentru că… aşa cred reţelele şi advertiserii care aplică această regulă (adică 99,99% din toţi advertiserii din piaţa de marketing afiliat din România).

De ce nu e ok să avem astfel de termeni şi condiţii ?

Aceşti termeni ar fi probabil utili, într-o ţară în care semianalfabetismul sau lipsa educaţiei, ca să mă exprim frumos, nu ar fi un fenomen atât de răspândit, cum este în România. Ar fi probabil de folos, în care afiliaţii nu ar trebui să facă de fapt munca de convingere a potenţialului client, pentru că absolut toate produsele vândute de advertiseri, ar fi deja cunoscute arhiplin de către potenţialii cumpărători, şi toată lumea ar fi obişnuită cu achiziţiile online, şi ar plăti pe loc orice cumpărătură, direct cu cardul.

Dar România noastră, în care noi facem afiliere prin 2performant şi Profitshare, nu este o astfel de ţară. În România, procentajul celor care fac cumpărături online în mod frecvent, şi au încredere în comercianţii online pentru a plăti cu cardul, încât aceşti termeni şi condiţii fac ca O MARE PARTE A POTENŢIALOR CUMPĂRĂTORI să se piardă. Pentru că analfabetismul digital, lipsa cunoştinţelor de utilizare a calculatorului, lipsa cunoştinţelor legate de internet şi lumea online, sunt fenomene foarte, foarte răspândite în România.

O să vă dau câteva exemple foarte concludente, zic eu, din care o să înţeleagă, sper, atât advertiserii, cât şi reţelele, de ce nu e bine să nu permiţi afiliaţilor să facă cumpărături în numele propriu sau în numele unei terţe persoane, folosind linkurile proprii de afiliere.

EXEMPLE DE POTENŢIAL IROSIT.

Pe nişa fashion / modă / vestimentaţie şi accesorii vestimentare. Întrebare pentru advertiseri şi reţele: aţi văzut voi oameni simpli, de la ţară, sau chiar locuitori ai oraşelor, care pentru o petrecere, o zi de naştere, un bairam, o nuntă, NU VOR SĂ SE ÎMBRACE FRUMOS ? Bănuiesc că nu. Şi spuneţi-mi vă rog ( de fapt nu-mi spuneţi, că ştim cu toţii, e întrebare retorică… ), câţi dintre acei oameni şi-ar putea cumpăra haine, pantofi, accesorii vestimentare, online, dacă şi-ar da seama azi, să zicem, că are nevoie de o garderobă nouă ? Şi câţi dintre ei ar plăti cu cardul ? Şi câţi dintre cei aflaţi într-o astfel de situaţie, care locuiesc în zonele limitrofe sau la distanţă faţă de oraşe (la ţară), s-ar urca mai degrabă în maşină, sau tren, sau autobuz, să facă un drum anevoios şi să piardă o zi întreagă cu cumpărăturile la oraş, în loc să facă cumpărăturile online ? Vă spun eu, dar ştiaţi şi voi deja: MAREA MAJORITATE.

Dacă am întreba orice om venit la oraş să-şi cumpere “ţoale noi”, de ce nu şi-a făcut cumpărăturile online, răspunsul ar fi de cele mai multe ori (nu neapărat în această ordine), “nu mă pricep”, “nu am încredere să plătesc online”, “e prea migălos, dă-l dreaq’, ce să tot bag datele mele pe internet, ce ştiu eu cine-s dânşii şi ce-or face cu ele”, “pînă găsesc eu pe internet ce-mi trebuie, îmi expiră buletinul, habar n-am cum să caut, ce să mai vorbim de cumpărat”… şi alte răspunsuri similare.

Pentru că omul de rând, POTENŢIALUL CLIENT PENTRU AFILIERE, nu are educaţia necesară pentru a utiliza internetul pentru a face cumpărături. Şi-atunci, vă întreb eu, dacă eu afiliatul, ştiu că vecinul meu, unchiul meu, “aproapele meu” ca să folosesc o terminologie creştinească, ARE NEVOIE DE NIŞTE ŢOALE NOI, dar nu se pricepe sau nu are încredere să le comande online, DE CE SĂ NU FAC UN AMAR DE BINE ŞI APROAPELUI, ŞI ADVERTISERILOR, ŞI REŢELELOR, ŞI MIE ÎNSUMI, DESIGUR, COMANDÂND ONLINE ÎN NUMELE PERSOANEI RESPECTIVE, FOLOSIND O LEGĂTURA DE-A MEA DE AFILIERE ?

De ce să arunc cu un asemenea potenţial enorm pe fereastră, de dragul unor termeni şi condiţii gândite prost, care nu folosesc nimănui ? 

În 1995..1996, am fost printre altele şi comis voiajor, sau “door to door salesman”, în terminologie de marketing. Mergeam din firmă în firmă, în Tîrgu Mureş, cu catalogul Bosch în geamantan, şi căutam persoanele responsabile de achiziţia de scule şi unelte, şi bineînţeles, câştigul meu era în funcţie de cât de bine ştiam să-i vând sculele şi uneltele din catalog. Păi… un afiliat nu asta face ? Ia oferta comercianţilor, şi face tot posibilul să o prezinte cât mai bine şi mai sub nasul potenţialului client, care cu PPC, care cu bloguri şi articole scrise, EXCEPŢIE FIIND FAPTUL CĂ NU BĂTEM DIN UŞĂ ÎN UŞĂ. Deci afilierea, este pînă la urmă, meseria de comis voiajor 2.0.

Şi restricţia amintită mai sus, este de fapt căluşul în gura boului care treieră, ca să folosesc o expresie creştinească sau biblică, din nou. Sper c-aţi înţeles.

Pe nişa suplimente alimentare, cosmetice bio, ceaiuri, medicaţie alternativă.  

Spuneţi-mi vă rog, voi nu vedeţi, că în mai toate oraşele şi satele din ţară, populaţia este tot mai bătrână ? Nu vedeţi şi voi, că sunt tot mai puţini tineri, şi tot mai mulţi oameni bătrâni, frânţi, obosiţi, cu lehamite în loc de vlagă. Că tot mai mulţi oameni ar avea nevoie de nişte vitamine, nişte suplimente pentru stare de bine, de nişte schimbări în stilul de viaţă, pentru a trăi viaţa în loc să doar treacă chinuindu-se de pe o zi pe alta ?

Eu călătoresc mult prin ţară. Şi eu asta văd. Oameni necăjiţi, POTENŢIALII CLIENŢI PENTRU O GAMĂ IMENSĂ ŞI BOGATĂ DE PRODUSE NATURISTE, suplimente alimentare, şi produse bio. Tot mai mulţi oameni celiaci (candida albicans degenerată sau sensibilitate la gluten), tot mai mulţi oameni intoleranţi la lactoză, alţii la mezeluri, oameni cu probleme cronice sau dureri în general, care ar putea beneficia INSTANT de un supliment natural, o vitamină, un produs PE CARE ŞI L-AR PUTEA CUMPĂRA ONLINE, dar… marele dar… NU ŞTIE, nu are încredere, etc. Răspunsurile fictive de mai sus primite la fashion, sunt chiar mai valabile aici, decât era acolo. Pentru că vorbim de chestii de natură medicală. Şi omul de rând, POTENŢIALUL CLIENT, chiar dacă ar avea încedere să cumpere un produs naturist online, după capul lui cum s-ar zice, habar nu are nici cum să caute, pentru că de cele mai multe ori, nu ştie nici cum i se numeşte afecţiunea.

Şi-atunci, vă întreb eu iar, retoric, desigur, noi de ce să pierdem aceşti potenţiali clienţi ? Dacă eu am un vecin de 70 de ani în bloc, care ar putea beneficia de o mare gamă de produse, de la suplimente şi vitamine, şi pînă la aparatură medicală, ortopedică, dentală, electrocasnice, etc., dar habar nu are că şi le-ar putea cumpăra online, habar nu are că cineva i le-ar putea aduce direct la el acasă, EU DE CE NU AM VOIE SĂ-L AJUT ?

Şi bineînţeles, exemplele ar putea continua, e de la sine înţeles, starea de fapt legată de lipsa educaţiei este valabilă pentru orice nişă, orice segment de piaţă.

În loc să zică “mulţumesc că mi-ai adus un client”

În baza TOS-ului actual al reţelelor, dacă eu ajut o persoană în vârstă, care nu are legătură de internet, nu are calculator (da, marea majoritate a vârstnicilor NU AU CALCULATOR ŞI NICI NU AU FOST NICIODATĂ PE INTERNET), şi habar nu are cum să-şi cumpere nişte chestii online, să-şi schimbe garderoba, să-şi ia un televizor nou, un frigider, şi nişte suplimente alimentare să se simtă bine, înregistrând comanda în numele persoanei respective, pe mai multe situri ale advertiserilor cu are colaborez, ÎN LOC SĂ-MI MULŢUMEASCĂ CĂ LE-AM ADUS UN NOU CLIENT, aceşti advertiseri VOR ANULA COMISIOANELE ŞI ÎMI VOR DA “BAN”, adică mă vor scoate din programul lor de afiliere.

Măi oameni buni, păi nu e o aberaţie ? Ce credeţi, că “piaţa”, masa potenţialilor clienţi se compune din tineri şi tinere cu telefonul “smart” tot timpul în mână ? Dimpotrivă ! Decizia de cumpărare şi puterea de cumpărare stă în puterea seniorilor care nu au cunoştinţe de IT, simplist spus, sunt afoni într-ale tehnologiei şi internetului, dar ar putea deveni foarte buni clienţi, clienţi loiali, cu ajutorul afiliaţilor care ar înregistra comenzi în numele lor, sau în nume propriu. Şi la chestia asta cu “în nume propriu”, citiţi mai jos, şi vă detaliez de ce ar fi bine să fie permis.

Puterea WOMAN (word of mouth advertising network = termen inventat de mine pentru a descrie modalităţile populare de a face reclamă unui produs sau serviciu, prin statul de vorbă cu cunoscuţii, rudele, prietenii, etc. Marketing din vorbă-n vorbă). 

Mari şi cunoscuţi jucători pe piaţa de cosmetice, ca Avon, Oriflame, dar şi alţi comercianţi care şi-au făcut în lume un renume (Zepter, Liquid Organic Cleaner /LOC, Amway, Metabond, etc.), au profitat la maxim de reclama făcută din vorbă în vorbă, întregul lor sistem de marketing bazându-se pe legătura dintre oameni, pe discuţiile dintre oameni, pe munca de convingere spre cumpărare depusă de agentul independent, adică… de afiliatul lor.

Şi paradoxal, unele dintre aceste mari nume (Avon şi Oriflame, Amway), fac parte şi azi, sau au făcut parte în trecutul nu foarte îndepărtat, inclusiv din aceste două reţele de afiliere româneşti, 2performant şi Profitshare. 

Şi-atunci vin iar cu întrebarea retorică: “what’s wrong with this picture”, cum zic englezii / americanii, ce nu e în regulă cu imaginea asta ? Reprezentăm firme care îşi bazează întreaga strategie de marketing pe cumpărăturile făcute PENTRU ALTCINEVA, cu scopul de a câştiga un procent din valoarea cumpărăturilor făcute în numele acestor persoane, DAR NU PERMITEM SĂ ÎNREGISTREZI CA AFILIAT, ACELE COMENZI.

Concluzii şi apel la schimbare

Dacă spun doar că TOS-ul este în directă contradicţie cu scopul declarat al oricărei relaţii de afiliere, m-am exprimat frumos, corect ar fi fost să spunem că aceşti termeni restrictivi, sunt o aberaţie. Dar hai să fim civilizaţi, să ne mulţumim cu “… contradicţie”.

Lansez acest articol, atât conducătorilor celor două reţele mari, 2performant şi Profitshare, cât şi reprezentanţilor tuturor firmelor înscrise în programele de afiliere, în speranţa că veţi înţelege, că aceste piedici din faţa afilierii din România, trebuie eliminate. Şi lansez un apel pentru eliminarea lor, fiind convins, că liderii celor două reţele, şi reprezentanţii firmelor din afiliere, VOR ÎNŢELEGE CĂ AU PUTEREA DE A ELIMINA ACESTE PIEDICI şi de a face încă un pas în faţă spre maturizarea pieţei de afiliere. 

Şi lansez apelul, nu în ultimul rând, către toţi colegii din afiliere, să facă lobby pentru eliminarea acestor termeni şi condiţii restrictive, pentru că, afilierea ar putea fi dusă la un alt nivel, şi s-ar crea vânzări, profit, şi comisioane.

Să curgă deci, cu TOS-uri mai puţin restrictive, şi bineînţeles, cu multe comisioane.

Ca de obicei, aştept şi public comentariile civilizate, şi la obiect, cu interes !